Arhive: Gallery Posts

Managementul deșeurilor

În cadrul Bienalei Timișorene de Arhitectură, #Beta2020 aducem un eveniment ce are ca scop aducerea la aceeași masă a reprezentanților firmei Retim, arhitecților și reprezentanților din zona politică – pentru a găsi împreună moduri de îmbunătățire a calității vieții, din punct de vedere al managementului deșeurilor.

Evenimentul a avut o scurtă introducere la care a luat cuvântul Dragomir Dragan – președintele Ordinului Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș.

Participantii la eveniment:

Moderator:Rudolf Gräf

Speakeri: Dan Pascu (Retim), Ana Branea, Marius Găman, Mihai Danciu (specialiști urbaniști), Răzvan Negrișanu, Aida Szilagyi (politic / administrativ).

Evenimentul a fost alcătuit din două părți: prima parte de prezentări și o parte de discuții moderate.

Dan Pascu – directorul general al RETIM – a realizat o prezentare a companiei Retim – povestind despre activitatea și serviciile pe care compania le oferă, dar și despre principiile pe care le are și le promovează pentru un mediu ecologic.

A doua prezentare a fost realizată de Ana Branea, care a prezentat exemple de bune practici pornind de la principiile care ne-ar duce mai aproape de limitarea deșeurilor sau chiar de Zero waste. Prin:

– regândirea sistemului de producție
– transformarea deșeurilor în energie
– îmbunătățirea procesului de reciclare
– convingerea consumatorilor privind importanța și eficienta reciclarii
– responsabilizarea comercianților.

Exemplele de bună practică prezentate au fost: Ljubljana, San Francisco și Austin- orașe care au aplicat aceste princincipii și au atins rezultate remarcabile în limitarea cantității de deșeuri și care continuă să inspire și alte orașe.

 

Prezentările au fost urmate de o discuție moderată de Rudolf Gräf care a atins subiecte precum:

Deșeul industrial în zonele postindustriale:

– modul în care problema reciclarii este una subestimată din cauza comparației impactului acesteia cu cea a poluării masive generate de industrie.
– oportunități care se nasc pe urma post industrializării și reconversia infrastructurii industriale existente la nevoile actuale ale orașului
– folosirea vechii infrastructuri ca resursă primă în generarea noilor funcțiuni urbane necesare
– Singura soluție de gestionare a deșeurilor și reciclare în aceste orașe ar fi aplicarea unui program complex de regenerare urbană  ce ține cont de întregul metabolism al orașului și din care face parte  si procesul de reciclare.

 

S-a discutat și despre schimbările care pot și trebuie întreprinse la nivel național dar și la nivel local pentru a face față problemei deșeurilor

– planurile de acțiune la nivel național și local pentru gestionarea deșeurilor
– nevoia  aplicării instrumentelor ce țin de gestionare deșeurilor: de exemplu cel de ”plătește pentru cât arunci”
– dezvoltarea infrastructurii necesare pentru gestionarea deșeurilor biodegradabile
– problema deșeurilor generate din construcții și demolări și nevoia implicării administrației locale prin construirea centrelor de recuperare a deșeurilor de acest tip
– asumarea responsabilității de către primărie și de către administrația locală
– colaborarea dintre autoritățile publice locale și asociațiile de producători
– posibilitatea transformării deșeurilor în energie, prin aplicarea unei scheme ample legate de economia circulară ce implica mai mulți actori – în cazul Timișoarei – Colterm.
– generarea, în fiecare cartier, la nivel de masterplan, a unor centre care au la bază conceptul de second life, în care se colectează, iar ulterior se vând obiecte care pot fi refolosite.
– optarea pentru materiale de construcție naturale sau care pot fi reutilizate (ex:renuntarea la polistiren în favoarea vatei bazaltice, lână, paie etc.)
– educarea consumatorului
– regândirea mobilierului urban dedicat.

 

Spre sfarsitul evenimentului, au fost adresate o serie de întrebări către invitați din partea audienței prezente la eveniment:

1. Exista un marketplace pentru deșeuri pe care alții le pot reutiliza? 

– în momentul de fața nu există; este absolut necesar să încercam să reutilizăm înainte să reciclam.
– în acest sens este nevoie de o legislație nouă nouă care să pună accent pe măsuri concrete de prevenire a gunoiului, reutilizare înainte de reciclare.

2. Cum pot contribui arhitecții și ubanișii atât la nivel urban cât și la nivelul unei locuințe/bloc pentru a îmbunătăți procesul de colectare separată a deșeurilor?

– proiectare eficientă la nivelul municipalitații
– prevederea, încă din faza de priectare, a unui spațiu special amenajat, îngradit, cu acces controlat de trama stradală, destinat doar utilizatorilor cu drept de acces.

3. Cum se gestionează concret deșeurile produse de polistirenul din constructii care momentan prezintă o problema, fiind aruncat ilegal?

– există o bază legală care prevede soluționarea acestei problema – rămane doar să se activeze. Singura problemă dar și mod prin care s-ar putea rezolva este monitorizarea aplicării acesteia (bazei legale);
– responsabilizarea tuturor părților participante în realizarea construcțiilor asupra atribuițiilor pe care le au.

4. Există în FAUT cursuri care să ofere o pregătire studenților in domeniul sustenabilității?

– răspunsul este afirmativ, există cursuri care au la bază o proiectare ecologică, din materiale naturale/locale.
– s-a accentuat importanța educației nu doar în școlile de arhitectură; disciplina  și conștientizarea acestei probleme trebuie tratată cu seriozitate în randurile tuturor participanților implicați: administrație, producători, utilizatori.

Concluzionăm că lupta cu această problemă e un efort comun, iar succesul ține in mod direct de îndeplinirea responsabilităților pe care le are fiecare parte implicată.

Ca arhitecți, este important să abordăm domeniul avand o privire holistica și luând în considerare în faza de proiectare inclusiv partea de management al deșeurilor atât din perspectiva proiectantului, cât și din cea a utilizatorului final al construcției.

Imagini din cadrul evenimentului pot fi găsite pe pagina noastră de Facebook.

 

Comunicat de presă 15 oct

Despre arhitectură, responsabilitate și regândirea spațiului în care trăim. Bienala timișoreană de arhitectură – Beta 2020 își continuă seria de evenimente programate, atât online, cât și fizic.

Cea de-a treia ediție a bienalei timișorene de arhitectură a început în 25 septembrie și continuă, până în 25 octombrie, să inspire publicul și pe cei din domeniul construcțiilor și al arhitecturii la acțiuni responsabile în ceea ce privește modul în care avem grijă de planetă, pornind de la cum ne construim orașele și cum să facem să ne uităm către ceea ce avem deja, să observăm și să inventariem resursele locului.

Expoziția principală din cadrul Beta 2020, “Enough is Enough”, rămâne deschisă până la 25 octombrie și poate fi vizitată la Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi“ (Bd. Take Ionescu 56), de luni până duminică, între orele: 10:00 – 20:00 Expoziția prezintă zeci de proiecte – locale și internaționale – realizate de arhitecți care nu mai vor să aștepte soluții „top-down”, care au găsit modalități proprii de a folosi ceea ce există: De ce să folosim mai mult, când ceea ce avem deja este suficient?

Un tur ghidat al expoziției va avea loc joi, 15 octombrie, în care vor fi prezentate tendințele actuale din practica de arhitectură responsabilă cu mediul, urmând ca ultima zi de bienală (25 octombrie) să se încheie cu un tur ghidat de curatoare.

Totodată, la Palatul Poștelor, până la 25 octombrie, în intervalul orar 15 – 21, va putea fi în continuare vizitată expoziția “E L E M E N T E uitate. Despre arhitectura lui Nicolae Porumbescu”, în care munca arhitectului este readusă în prezent prin fotografii noi, în încercarea de a genera o nouă și o altfel de discuție în jurul unei opere complexe, puternice, adulate dar și controversate.

Dintre cele aproape 20 de evenimente rămase, menționăm că în 14 octombrie va avea loc unul dintre evenimentele online importante din această săptămână: atelierul ACAN, despre viitorul practicii de arhitectură, despre urgențele climatice și ale biodiversității, despre locul pe care îl ocupă arhitectura în cadrul acestora și cum se pot implica oamenii pentru a face o diferență. 

Există nenumărate proiecții de viitor în ceea ce privește practica arhitecturii și chiar mai multe discuții neterminate pe subiectul „care ar trebui să fie rolul (și responsabilitatea) unui arhitect în prezent”. Astfel că, în 17 octombrie, va avea loc conferința online “Future of Architecture Practice, Today” ce are ca scop sporirea gradul de conștientizare referitor la starea de urgență în care ne aflăm și găsirea unor noi soluții. Evenimentul face parte din programul Future Architecture.

În 18 octombrie, cei care vor să descopere istoria celui mai vechi cartier al Timișoarei și imediata sa vecinătate, sunt așteptați la un tur de arhitectură prin Piața Unirii, Piața Sfântul Gheorghe, Piața Libertății și Piața Victoriei, iar în aceeași zi, în Galeria Corp D, din Bastionul Theresia, se deschide expoziția intitulată „New Tradition. At a table with architecture and art from South Tyrol”, al cărui concept se bazează pe binecunoscuta ospitalitate a Tirolului de Sud, care își exprimă caracterul cultural și multilingv și ne propune o invitație la masa comună.

Un alt eveniment online de neratat, destinat arhitecților și celor din mediul profesional, va avea loc în 19 octombrie – “What One-Planet Prosperity offers to architects” în care se va vorbi despre modernizarea structurilor vechi și transformarea acestora în paradigme de sustenabilitate, cu scopul unei transformări eficiente a orașelor.

În 24 octombrie va avea loc, tot online, conferința juriului din cadrul expoziției-concurs Beta 2020, unul dintre principalele evenimente din cadrul bienalei. Concursul a fost deschis la nivelul celor trei țări învecinate (România – Ungaria – Serbia) și s-a adresat tuturor celor care contribuie la generarea unei arhitecturi de calitate în euroregiune. Expoziția poate fi văzută în Piața Libertății, până pe 21 octombrie.

 

Accesul la evenimentele din cadrul bienalei este gratuit, însă pentru a participa este nevoie de înscriere în prealabil. Toate detaliile despre program și modalitățile de participare, se găsesc la adresa: betacity.eu

Bienala timișoreană de arhitectură Beta 2020 este organizată de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Timiș, Primăria Municipiului Timișoara – Casa de Cultură a Municipiului Timișoara.

Echipa de organizare / Echipa Beta 2020: Alexandra Maria Rigler, Alexandru Todirică, Alexandra Trofin, Anamaria Goie,  Dariana Pau, David Alexandru Dumitrescu, Dragoș Nistor, Emanuela Cristescu, Nicoleta Postolache, Romina Popescu

Finanțatori: Ordinul Arhitecților din România – Timbrul de Arhitectură, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Primăria Municipiului Timișoara –  Casa de Cultură a Municipiului Timișoara

Cu sprijinul: Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi“, RETIM Ecologic Service SA, Lipoplast, Romanian Design Week, Cemacon, Xella | Ytong, Consiliul Județean Timiș, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României”

Parteneri media: Agerpres, Epiteszforum, Igloo, IQads, Modernism, Radio Guerrilla, SMARK, Zeppelin, Tvr Timișoara

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Comunicat de presă Beta2020

4 săptămâni despre responsabilitate, la Timișoara, cu ocazia Bienale de arhitectură – Beta 2020

Cum vrem să trăim în viitor? Este una din întrebările la care bienala timișoreană de arhitectură – Beta 2020 ne invită să ne gândim și ne oferă răspunsuri.

Organizatorii au anunțat programul oficial pentru cea de-a treia ediție, ce va avea loc la Timișoara, în perioada 25 septembrie – 25 octombrie 2020 și cuprinde peste 30 de evenimente dedicate și construite în jurul tematicii responsabilității – față de mediul construit și față de ceea ce nu am construit încă, scopul final fiind îmbunătățirea proceselor prin care ne construim orașele.

Evenimentul de deschidere Beta 2020 va avea loc în 25 septembrie, începând cu ora 18.30, la Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi“ (Bd. Take Ionescu 56), cu vernisarea principalului eveniment al bienalei – expoziția Enough is Enough, curatoriată de către arhitectele Ilka Ruby, Anca Cioarec, Brînduşa Tudor. Expoziția prezintă zeci de proiecte – locale și internaționale – realizate de arhitecți care nu mai vor să aștepte soluții „top-down”, care au găsit modalități proprii de a folosi ceea ce există: De ce să folosim mai mult, când ceea ce avem deja este suficient? Lucrările lor evidențiază modalitățile prin care planeta noastră poate fi tratată cu respect și responsabilitate – față de mediu, de economie și de societate ca un întreg.

Beta 2020 își dorește să devină o platformă de cunoaștere și dialog pentru toată lumea. Ea se adresează atât profesioniștilor din domeniu (arhitecți, urbaniști, peisagiști, restauratori, ingineri constructori, artiști, studenți la arhitectură / construcții / arte), fiind, de asemenea, și un „apel” pentru cetățeni de a fi atenți și responsabili pentru orașul lor.
Astfel că, printre multitudinea de evenimente din program, cei interesați vor găsi proiecții de filme, tururi de arhitectură, expoziții, instalații, conferințe despre arhitectură dedicate corpului profesional, dezbateri și ateliere pentru copii și adolescenți.

Întregul program poate fi consultat pe: betacity.eu

Bienala timișoreană de arhitectură Beta 2020 este organizată de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Timiș, Primăria Municipiului Timișoara – Casa de Cultură a Municipiului Timișoara. Beta 2020 este proiect prioritar OAR, susținut din Timbrul de Arhitectură.

Echipa de organizare / Echipa Beta 2020
Alexandra Maria Rigler, Alexandru Todirică, Alexandra Trofin, Dariana Pau, David Alexandru Dumitrescu, Dragoș Nistor, Emanuela Cristescu, Nicoleta Postolache, Romina Popescu

Finanțatori
Ordinul Arhitecților din România – Timbrul de Arhitectură, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Primăria Municipiului Timișoara – Casa de Cultură a Municipiului Timișoara

Cu sprijinul
Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi“, RETIM Ecologic Service SA, Lipoplast, Romanian Design Week

Parteneri media
Agerpres, Epiteszforum, Igloo, IQads, Modernism, Radio Guerrilla, Smark, Zeppelin, TVR Timișoara

Enough IS Enough

#responsabilitate

Enough IS Enough

Este timpul ca arhitecții să își asume responsabilitatea pentru destinul planetei noastre și să identifice în totalitate impactul pe care munca lor îl are asupra mediului înconjurător. Industria construcțiilor consumă aproximativ jumătate din toate resursele extrase din pământ și este responsabilă pentru mai mult de o treime din consumul global de energie și emisii, exclusiv producția de ciment reprezintă 7% din emisiile de CO2. Reducerea acestor prejudicii ecologice necesită o abordare radicală a metodelor de a construi – pornind de la modul în care noi, arhitecții, abordăm procesul de proiectare.

Este necesar să construim? Ar trebui întotdeauna să considerăm „nu” ca fiind un răspuns posibil. Mai degrabă trebuie să ne raportăm la orașele noastre ca fiind mine de exploatare, de reutilizare, de conservare și transformare a ceea ce deja există, nu ca un loc cu nenumărate posibilități de demolare și realizare de noi construcții. Totodată, este cert că o populație care crește cu 2.6 oameni per secundă, generează o necesitate de a construi pentru mai mulți oameni, folosind mai puține resurse. Deja avem materiale care nu prezintă un pericol pentru mediul înconjurător – lemn, bambus, pământ. Acestea trebuie folosite mai conștient și mai des, iar în același timp trebuie să dezvoltăm alte materiale și metode noi, ecologice, care pot fi produse fără combustibili fosili, care produc zero emisii de CO2, sunt complet reciclabile și nu lasă în urma lor deșeuri pe întreaga durată de viață a unei clădiri. 

Trecerea de la paradigma din prezent a industriei construcțiilor hiper-eficiente și competitive către o abordare holistică nu va fi ușor de realizat. Odată cu acestea va fi necesar ca toate costurile pentru refacerea mediului natural deteriorat să fie suportate pe întreaga durată de viață a unui proiect, nu doar din timpul construcției. Pandemia este o dovadă clară a faptului că schimbarea radicală este posibilă, oferind speranță cu privire la criza ecologică cu care ne confruntăm: aceasta poate fi prevenită prin măsuri radicale – dacă alegem cu adevărat să acționăm, iar liderii noștri politici sunt dispuși să accepte sacrificiile necesare.

Această expoziție prezintă zeci de proiecte – locale și internaționale – realizate de arhitecți care afirmă faptul că Enough is Enough. Aceștia s-au săturat să aștepte soluții „top-down” și astfel, își găsesc modalități proprii prin care folosesc ceea ce au deja: De ce să folosim mai mult, când ceea ce avem deja este suficient? Lucrările lor evidențiază modalitățile prin care planeta noastră poate fi tratată cu respect și responsabilitate – față de mediu, față de economie, față de societate ca un întreg. 

Structura expoziției:

Prolog

Este necesar să construim?

Impactul pe care activitatea umană îl are asupra climatului și ecosistemelor generează consecințe grave pentru întreaga populație. Aproximativ un milion de specii de animale și plante se îndreaptă către dispariție, acestea fiind cele mai mari valori de până acum din istoria umanității. Iar principalul element de schimbare în natură, este reprezentat de modificările în folosirea solului și a apei din mări. Din anul 1992, zonele urbane s-au dublat, iar până în anul 2050 se aproximează că 5 milioane km de noi drumuri asfaltate vor fi construite. Proiectanții, arhitecții și inginerii vor exercita o influență masivă în dezvoltarea și impactul pe care îl va avea asupra planetei noastre. Așadar, fiecare proiect ar fi bine să înceapă cu întrebarea „Este necesar să construim?”. Iar răspunsul „Nu” trebui să fie considerat un răspuns posibil.

Cartografierea resurselor locale

Nimic nu este o tabula rasa. Când începem un proiect, lucrăm într-un context care ne oferă resurse, atât tangibile cât și intangibile.  Este imperativ să observăm și să inventariem tot ceea ce există deja într-un loc: mediul natural, rețele sociale și economice, materiale disponibile, cutume, obiceiuri și culturi locale, etc. Respectarea metabolismului natural și includerea legislației ecologice în proiectele noastre, va duce la crearea unor medii mult mai sănătoase și mai plăcute. Pentru a menține biodiversitatea, orașele noastre  ar trebui să permită conviețuirea cu cât mai multe specii. Utilizarea materialelor locale poate aduce beneficii sociale și economice, poate reduce emisiile și costurile pentru transport și poate sprijini industriile locale. Pentru a aduna informații despre împrejurimile noastre, ne putem uni cu experți din domenii precum biologie, geologie, geografie și sociologie. 

Reutilizarea a ceea ce este abandonat

Declinul industriei a produs un vast patrimoniu construit și din păcate, părăsit. Chiar dacă aceste clădiri au fost construite în scopuri foarte diverse, acestea sunt cel mai adesea surprinzător de flexibile și pot fi adaptate necesităților contemporane. Protejarea acestor structuri și inventarea unor noi modalități de a face posibilă locuirea lor, reprezintă o parte importantă a arhitecturii din prezent, iar demolarea acestor clădiri ar trebui să fie ultima noastră opțiune. Dacă le considerăm ca fiind resurse materiale și culturale care pot fi refolosite și transformate, putem extrage învățături pentru proiectarea unor noi clădiri care, încă de la bun început sunt menite să se adapteze.

Repararea a ceea ce este stricat

Cea mai sustenabilă clădire este cea care nu este demolată niciodată, deoarece materialele sale nu se transformă în deșeuri și nu se vor genera emisii adiționale în ridicarea unui înlocuitor. Este necesar să investim timp și resurse în reparații, astfel încât fiecare structură să poată atinge o durata maximă de viață, fără a mai fi construite altele noi. Întreținerea este un meșteșug în sine și trebuie considerată o parte integrantă a procesului de proiectare, care poate de asemenea genera caracteristici importante ale arhitecturii. Pe lângă proiectarea pentru durabilitate, anticiparea învechirii unei clădiri înseamnă și crearea unor proiecte care se pot transforma, dezvolta sau micșora.

Recuperarea materialelor

Atunci când este necesar să demolăm o clădire, trebuie să învățăm să îi folosim „resturile”.  Putem să recuperăm bucăți din ea, să le depozităm, să le protejăm, chiar să le reparăm, iar apoi într-un final, să le readucem pe piață. Refolosind materiale și componente pe care deja le avem, putem salva resurse și reduce formarea de deșeuri. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să înțelegem că arhitectura este mai degrabă proiectarea proceselor decât al obiectelor în sine, fiind necesar să creăm clădiri  astfel încât acestea sa poată fi ușor dezasamblate, iar părțile să poată fi reutilizate sau reciclate. Acest lucru presupune evitarea materialelor compozite și a produselor care sunt foarte dificil de reciclat: lipirea unor elemente, spre exemplu, face ca în timp acestea să fie foarte greu de desprins, astfel mai degrabă se pot utiliza șuruburi, magneți – chiar și Velcro. Dacă ne gândim la orașele și clădirile noastre ca la niște mine care oferă resurse, am putea trece la o economie circulară prin care nu se creează pierderi sau deșeuri.

Revitalizarea meșteșugurilor

Pentru a reduce deșeurile și emisiile, trebuie să reconsiderăm nu doar ce construim, ci și modul în care construim. Într-o lume aflată în continuă digitalizare, trebuie să punem în valoare importanța socială a forței de muncă și a fabricării manuale. Privind dincolo de granițele modului obișnuit de construire, pot fi dezvoltate tehnici alternative de construcție, materiale sau noi tipologii. Iar uneori, o privire înapoi către istoria bogată a tehnicilor care fie au fost uitate, fie dinadins reprimate în numele „progresului”, poate oferi soluții ingenioase. Prin redescoperire, învățare, și adaptarea metodelor care au evoluat în timp, putem folosi ingenios resursele locale – atât materialele, cât și cunoștințele acumulate.

Descoperirea de noi materiale

Trebuie să găsim alternative la consumul de materiale care dăunează mediul înconjurător prin producerea de emisii, consumul de combustibili fosili și formarea deșeurilor. Am putea aborda în schimb proiectarea sustenabilă de tip „cradle-to-cradle”, folosind produse care sunt biodegradabile sau care se pot reîntoarce în alte cicluri de producție: componentele construcțiilor pot deveni ambalaje ori nutrienți agricoli, iar produsele industriale sau agricole derivate, pot fi folosite în construcții. Materialele regenerabile precum lemnul, bambusul sau cânepa pot fi valorificate chiar la o scară mult mai largă. Astfel, arhitecții ar trebui să colaboreze cu biologi, ecologiști sau chimiști pentru a dezvolta biomateriale realizate din fungi sau bacterii. De asemenea, instrumentele digitale ne pot ajuta într-o manieră eficientă să stabilim necesarul de materiale convenționale folosite deja în construcții, stabilind mult mai precis cantitățile exacte de beton, oțel sau lemn necesare într-o anumită structură. Iar prefabricarea  poate optimiza procesul de construcție și mai mult, întrucât pregătirea pe șantier a materialelor prin mixare sau tăiere, produce frecvent deșeuri.

Grija pentru comunitate

În ultimii ani am asistat la o mișcare socială aflată în creștere, vizând colectivitatea, împărțirea, schimbul și participarea. Ca urmare a crizei imobiliare globale, precum și a celei economice, o nouă generație a început să caute moduri alternative de trai bazate pe împărțire și schimb, aducând în discuție unele principii economice fundamentale. De ce să cumperi o mașină dacă poți să o împarți cu cineva? De ce să plătești cazarea la un hotel dacă poți face schimb de apartamente? Această schimbare a valorilor poate fi observată și în arhitectură. Inițiativele de masă ale cetățenilor, dezvoltă noi metode de coproprietate, coproducție și gestionare comună, iar conceptul de cooperativă trece printr-o renaștere. Având în vedere faptul că modelul tradițional de familie se află în declin, avem nevoie de noi modele de conviețuire. Pe măsură ce digitalizarea se dezvoltă și crește, avem nevoie de spații în care oamenii să se întâlnească, să socializeze și să experimenteze comunități mai largi. Aceste noi tipologii variază de la coabitare și conlucrare la grădinărit urban, spații publice și evenimente temporare care aduc oamenii împreună.

Împărtășirea cunoștințelor

Păstrarea unei planete locuibile și pentru generațiile viitoare, va necesita schimbări dramatice în modul în care construim și trăim. Însă adoptarea unui stil de viață mai responsabil va avea cu adevărat un impact, doar dacă va fi acceptat la o scară mult mai largă. Prin urmare, sensibilizarea și educația sunt elementele cheie atunci când vine vorba despre instituirea unor noi idei și obiceiuri. Cunoștințele științifice și experiențele celor mai bune practici, trebuie să fie ușor accesibile în mediul online pentru persoanele din domeniu, iar acele noi idei trebuie comunicate decidenților politici și publicului larg. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul rețelelor interdisciplinare de cetățeni și experți care își reunesc cunoștințele și învățăturile dintr-o gamă largă de discipline. În plus, ar trebui să înființăm laboratoare pentru învățare colectivă și experimentală, unde oamenii să poată proba într-un mod practic și interactiv, metodele și materialele recent dezvoltate.

CREDITE

Curatori
Ilka Ruby, Anca Cioarec, Brîndușa Tudor 

Design expoziție
stardust architects*

Concept Grădină
Raluca Rusu and Alexandru Ciobotă 

Design grafic
Ștefan Lucuț

Video
Pataki Farkas

Fotografie
Bianca Azap și Dan Purice

Comunicare
Oltea Zambori și Ada Vlad

Programare website
Fruit Creative

Consultanță tehnică, producție și coordonare a montării sistemelor de expunere
Atelier Vast

Antreprenor peisagistică
Millegarden 

Print 
AZERO

Design hartă interactivă
Vlad Albu

Editare și traduceri texte
Giles Eldridge and Ramona Cociorvă

Contributori / Autori ai proiectelor selectate în expoziție
Leo van Broeck, Timișoara verde-albastră, Atelier Ad Hoc, GIC Cișmigiu, Andreea Pătroi, 51N4E, Lacaton & Vassal, Frederic Druot, Christophe Hutin, Sebastian Felix Ernst and Jonas Tratz / FAKT, Rainer Hehl and Something Fantastic / MAS Urban Design ETH Zurich, Creative Community residing in the Cotton Factory, Wolfhouse Productions, Calup, Nod Makerspace, F O R, Planeta Petrila, Asociația pentru patrimoniu activ – PACT, Loredana Gaiță & Miodrag Stoianov, Monumentum Association, Studio Govora and ARCHÉ Association, Locus Association, Harquitectes, Abruptarhitectura, Prodid, I’M UAU, baubüro insitu, Felix Heisel and Bisrat Kifle, Flores & Prats Arquitectes, Dirk Hebel, Felix Heisel / KIT Karlsruhe, Larix Studio, Pro Patrimonio Foundation, Studio Anna Heringer, Case design, Assemble, KraftMade, TERRApia, Grupul Rural, Idalene Rapp and Natascha Unger / weißensee kunsthochschule berlin, Paula van Brummelen / weißensee kunsthochschule berlin, Arhipera, La Col, Flussbad Berlin e.V., Xu Tiantian / DnA Design and Architecture, Atelier d’Architecture Autogérée, Republic of Architects, studioBASAR, Urboteca, Citizen and Resilience Bucharest – Master in Urban Design studio at the University of Sheffield, 2019-2020, Citizens and the City in Ecological Transition, School of Bunești, ARCHAEUS Foundation, We forge the iron at the manor!, raumlabor and Floating University e.V., Ralph Pasel / TU Berlin, Lacol Arquitectura Cooperativa

Organizatori
Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Timiș, Primăria Municipiului Timișoara – Casa de Cultură a Municipiului Timișoara

Echipa de organizare / Echipa Beta 2020
Alexandra Maria Rigler, Alexandru Todirică, Alexandra Trofin, Dariana Pau, David Alexandru Dumitrescu, Dragoș Nistor, Emanuela Cristescu, Nicoleta Postolache, Romina Popescu

Voluntari
Băilă Cristina, Iagăr Bianca, Daoudi Fatima, Youssef Oussayeh, Goie Anamaria, Abrudan Denisa, Stan Sabrina, Rusen Alexandra, Pîtea Adelin. Husarciuc Ionuț, Mureșan Andreea, Ilașcu Paul, Csukas Balinț, Cîțu Daniela, Sperlea Anca, Micoroi Aurelia, Barbu Bogdan, Andra Dascălu, Dem Anastasia, Țîrlea Denisa, Nedelcu Loredana, Timuț Sergiu, Kis Petra, Cotoara Emanuel Andrei, Borcea Sanela, Adriana Nițu, Păcurar Andreea, Giurșa Cristina, Nistor Bianca, Secăreanu Andreea, Ștețco Tijana, Ilieș Antonia, Elisa Cotan, Naghiu Alexandru

Evenimente conexe expoziției, organizate în colaborare cu
Aethernativ, Abruptarhitectura, Art Encounters, Atelier d’Architecture Autogeree, Asociația Maria – Țibănești, AMAIS and Studio Mud, De-a Arhitectura, Heritage of Timișoara, Leo van Broeck, Studiobasar, Terrapia, UrbanEye

Finanțatori
Ordinul Arhitecților din România – Timbrul de Arhitectură, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Primăria Municipiului Timișoara –  Casa de Cultură a Municipiului Timișoara

Cu sprijinul
Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi“, RETIM Ecologic Service SA, Lipoplast, Romanian Design Week

Parteneri media
Agerpres, Epiteszforum, Igloo, IQads, Modernism, Radio Guerilla, Smark, Zeppelin 

.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.