BIOSTAN

BIOSTAN

#micronațiune

autor: Zeppelin, Studio Peisaj, Local Design Circle
locație: alee fără nume – Parcul Botanic / școala „Nikolaus Lenau”

„-stan”: cuvânt de origine indo-europeană (care a dat naștere cuvintelor „stay”, „state” în limba engleză și „stat”, „stare” în limba română). În persană, sufixul „–stan” a căpătat sensul de „loc, teren, teritoriu” și ulterior sensuri derivate – „țară, teritoriu al abundenței”.


Micronațiunea BIOSTAN se așază în zona de protecție neconstruibilă de-a lungul căii ferate. Un loc central ascuns, „pierdut”, o situație rară în Timișoara, dar încă frecventă în București, unde maidanul este un element disprețuit, dar esențial, al orașului. Un loc în care un întreg ecosistem s-a dezvoltat liber. Un loc cu viitor și acces deschis.
Luăm această realitate drept un avantaj. Credem în legătura cu Parcul Botanic, dar nu în crearea unui apendice al parcului, complet și strict amenajat.
BIOSTAN este un antiparc.
BIOSTAN redefinește națiunea drept un teritoriu în care mediul natural/ renaturat și oamenii coabitează în armonie. Un teritoriu al libertății, al respectului și al intervențiilor minimale, deschis către parc şi oraș, și invitând vecinii (inclusiv școala „Nikolaus Lenau”) să se deschidă către el.
BIOSTAN se opune modelului prevalent, în care favorizarea aproape exclusivă a umanului a dus la ignorarea altor societăți biologice (precum cea a arborilor) și la dezechilibre majore, cu rezultatele devastatoare binecunoscute: pierderea biodiversității și fragmentarea habitatelor, consumul excesiv al solului, insule urbane de căldură.

foto: Cosmin Neagu

BIOSTAN înseamnă o nouă relație cu viața și este bazat pe patru elemente fizice și simbolice:
Un teritoriu acoperit cu tocătură din lemn. Forma este geometrică, categoric antropică, iar materialul asigură integrarea în biotop.
Un martor istoric. Istoria se exprimă mai ales prin artefacte – construcții și obiecte de arhitectură, texte, imagini – însă și prin natura asupra căreia intervenim. Amplasăm în BIOSTAN o calotă (o secțiune orizontală subțire) dintr-unul din stejarii așezați inițial pe Glacis-ul Cetății Timișoara, pe malul drept al Canalului Bega. Aceștia au însoțit istoria orașului timp de două secole, murind însă în urmă cu câțiva ani. Secțiunea orizontală este așezată pe verticală, intrând într-un dialog cu noi de pe poziții egale. O serie de etichete urmăresc inelele de creștere, marcând date esențiale din istoria orașului, de la plantarea stejarului până în prezent. Calota vorbește despre capacitatea organismelor de a fi repere patrimoniale și despre importanța protejării lor.
Fragmentului istoric i se alătură un reprezentant al unei noi vieți/generații – un mic puiet de stejar, sperăm, elementul permanent și cel mai longeviv al intervenției.
Catargul de steag/panoul de informare, recuperat din expoziția în aer liber din București „Uranus Conciliere”.

Comunitatea timișoreană este invitată să cunoască și să folosească acest loc. Vedem instalația și drept un exercițiu de conștientizare a amprentei urbane asupra mediului, precum și punctul de pornire al unei discuții și un prim pas în vederea deschiderii către public a zonei lungi de câțiva kilometri aflate de o parte și de alta a căii ferate.

Despre BIOSTAN în revista Zeppelin puteți citi aici.


Zeppelin înseamnă o revistă de arhitectură și cultură urbană în format tipărit și online, dar și o platformă de reflecţie și intervenție asupra orașului, un atelier de proiectare, activitate de publicare, câteva zeci de expoziții, sute de conferințe și alte evenimente.
Studio Peisaj este un grup informal de exprimare prin intervenții de peisaj ancorate în (multi)straturile identitare și cunoașterea locală, experimentarea cu forme de natură (cultura biodiversității și productivă), şi facilitarea interacțiunii om/comunitate – natură. Pregătirea academică se îmbină în mod creativ cu procesul de design și curatoriat de peisaj.
Local Design Circle a fost înființată în anul 2018 din dorința de a oferi o voce comună designerilor români. Asociația își propune să promoveze importanța designului grafic în viața cotidiană, să faciliteze accesul la educație și să contribuie la modelarea unui mediu vizual mai sănătos.